Ma „ascund” de rutina

Incerc sa nu dau importanta deloc accentelor care se intrepatrund penibil in existenta lasata prada unui parfum de rasarit scos din ambalajul unui apus plecat sa-si dezmorteasca oasele. Obosise. Atata priviri pe care le-a strapuns i-au venit de hac in cele din urma. Nu stiu cum se face. dar razele ce inca nu si-au sorbit cafeaua, nu-mi sunt un sfetnic bun. Vagoanele cu sugestii s-au aglomerat intr-o gara fara nume si deocamdata nu le pot chema. Tot ceea ce pot face este sa astept ca furtuna reactiilor neimplinite sa deblocheze drumul…

6 gânduri despre &8222;Ma „ascund” de rutina&8221;

  1. Nu-i rau ca astepti inspiratia. Sa scrii doar ca sa nu faci pauza, ar fi o cedare in fata ispitelor superficialitatii. Lasa sugestiile sa se transforme in idei frumoase, cu continut. O zi buna!

  2. Lasa timpul sa decida! Nu stiu cat de buna e replica asta.Eu as vrea sa traiesc pe repede inainte , m-am plictisit de tot vacarmul ce ne inconjoara .Am si eu o lume a mea unde este numai bine,unde pacea domneste , unde cartile ocupa un loc aparte ,unde natura ma cuprinde in atmosfera ei si evadez de cate ori simt sa fac lucrul asta.Mult spor!

  3. O data plina gara, e greu sa scapam de vagoanele garate. Trebuie manevre multe, iti spun din experienta de ceferist! Dar eu zic ca trebuie incercat, si eu ma lupt cu eliberarea liniilor ocupate de rutina!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s