vorbesc dar nu discutam

[…] ma apucasem sa imi  pun cosmarurile la dezghetat in chiuveta din bucatarie. ma inecasem in ele. vroiam sa le gatesc si le consum odata pentru totdeauna. nu vroiam asta inainte fiindca nu stiam cum sa ma anesteziez total inainte de a le servi. multa bautura. bucataria tipa de bautura. eu tip din cauza ei. ne tinem de mana impreuna. ne descotorosim de haine. fumul nu-si gaseste iesirea in timp util si ramane sa mai povesteasca cu noi. fumul de la tigaia din care uleiul mi-a strans de gat cosmarurile.  arata ca niste boabe de mazare sau poate doar eu le vad asa. farfuria e ca o nava care ma ajuta sa plec departe. departe de ele. oricum ele sunt cele care nu pot sta departe de mine oricat de departe as incerca eu sa ajung fata de ele. mi se pare ca nu ma asculta niciodata. vreau doar doua ore sa fiu singur in noapte. am stat si in genunchi si le-am implorat. in zadar.

Note fara destinatar…

pace:)

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;vorbesc dar nu discutam&8221;

  1. singuratatea ucide… incet… lent…mai sigur insa decat toate cosmarurile adunate la un loc…
    mai bine invita langa tine, pe cineva drag tie… asa,, cel putin pana se dezgheata ultimul cosmar… si se trasforma in vis frumos…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s