Oamenii care mint ca scriu pentru ei in online

Daca n-ati vrea sa scrieti pentru altii, ati scrie in word-ul vostru, l-ati acoperi si v-ati continua ziua. DAR NU! Toti scriu in online, in public, dar scriu pentru ei. Cata ipocrizie, de unde o luati? De la Mega Image cumva? Cred ca e oferta generala pe tara pentru ca nu se dezice nimeni, nu ii poti ataca, pentru ca fricosii se apara infect, irational si se razbuna mereu cand nu ai nevoie de asta. De fapt niciodata nu ai nevoie de asta, dar asa se zice ca e un moment pe care cei care adulmeca sangele, il simt mai bine decat oricine.

CEI care scrieti public scrieti pentru altii si nu exista niciun fapt care sa contrazica asta.

De asta o facem, ca sa iesim din lumea noastra, nu ramanem in spatiul nostru cand ne dezbracam fie si de cuvinte in public chiar daca postam sub anonimat. Sau chiar daca folosim un pseudonim tot acelasi lucru facem si nu, nu asta nu e problema, ca asta nu se poate judeca in defavoarea noastra, doar ca nu avem curaj sa recunoastem ca vrem sa fim placuti, admirati, mai pe scurt, cititi. Daca n-am vrea, am scrie pe foaia noastra de casa veche, peticita si rupta pe la colturi. De ce asa? Pentru ca nu ne-ar fi fost teama ca ar putea sa o vada cineva. De asta scriem cu frana trasa, de frica si de ipocriti ce suntem. Nimeni nu scrie pentru el cata vreme publica in public. Pace …

Anunțuri

47 de gânduri despre &8222;Oamenii care mint ca scriu pentru ei in online&8221;

  1. Judeci ideea dintr-o perspectiva prea brutala. Sunt si oameni care fac asta exclusiv pentru public, insa exista si o categorie distincta care scriu in primul rand pentru ei. Pentru sufletul sau, cum se zice, ca aleg sa isi impartaseasca scrierile cu ceilalti este altceva. E una cand cineva scrie exclusiv pentru audienta si alta cand isi expune gandurile, trairile prin ceea ce scrie, si o face pentru sine, apoi placandu-i alege sa arate si celorlalti poezia, povestea, articolul…bineinteles poate scrie si pentru o alta persoana. De ex. scriu o poezie mamei mele…o pun pe blog dar asta nu inseamna ca am facut-o pentru public. Sper sa prinzi ideea mea 🙂

  2. Sunt de acord cu tine. Toți cei care scriu o fac pentru că vor să fie citiți. Conștient sau nu. Am avut și eu odată o pornire de a scrie un astfel de post, asemănător cu al tău, dar m-am lăsat păgubașă. Trebuie să recunosc, la început mă mințeam că scriu pentru mine, că mă simt mai bine. Dar știu că îmi place să fiu citită. De oameni apropiați sau mai puțin apropiați.

  3. eu voi continua să scriu… pentru mine. cam 90% din ce scriu este doar pe hârtie. 🙂 şi cum pe blogul meu este trafic mic… pe cine interesează ce scriu e de fapt în afară de mine? 😛

  4. Deacord cu Adelina Gabriela , unii dintre noi , scriem intentionat pentru public , eu personal mi-am transpus un hobby , pe blog si impartasesc tot ce stiu tuturor , deci este pentru lume , pentru publicu care te apreciaza , si care are nevoie de ce fac eu , altora spre exemplu le place poezia , alti le place sa citeasca alte genuri , asa ca ne continuam activitatea de blog dupa ce sia ales fiecare, daca vrei sa scrii pentru tine doar pentru tine , ai o setare acolo in blog care o data bifata vei sti doar tu de blogul tau.Succes tuturor blogerilor

    • corect. eu n-am vazut o activa. oamenii stiu de ea dar raman pe pozitie si sustin ca doar pentru ei scriu. corect este pentru publicul care are timp si inima sa aprecieze. multumesc seara faina 🙂

  5. Îţi aminteşti acei copii care făceau ca toţi dracii pentru a primii atenţie de la colegi sau alţi, acei copii care mai aveau un pic şi se răneau fizic făcând tot soiul de tumbe, teribiliştii şi excesiv revoltaţii? În aceeaşi manieră infantilă, justificabilă totuşi pe la 10-12 ani, sunt oameni pentru care scrisul e o formă de teribilism prin care pot stoarce un dram de atenţie. Fiecare cu treaba lui, până una alta, e clar că funcţionează, sunt în mod cert mai citiţi decât mine. 🙂

      • Public pe care am voie să-l selectez, la o adică. Nu mă caut în nush”” ce topuri, nu steluţele-mi sunt scopul, I’m not a follower- unde-mi face plăcere, găsesc singură drumul… că sunt citită ori ba… fix-pix. Scriu. Am nevoie de scrisul acesta… un fel de terapie a mea (yes, I’m pretty sick, Man 😉 )… dacă nu aş face-o aici… nu aş face-o deloc. Am cunoscut oameni, aici. OAMENI. Cu o părere, cu o aprobare ori… cel mai des cu o critică (constructivă!) am ajuns unde sunt acum. Am schimbat multe. În mine. Singură, în faţa foii de hârtie… nu aş fi reuşit. Plus socializare””- alta decât găseşti pe FB, drept vorbind.

        Mai spun? 🙂 Credeam că ai aprobat un comentariu, mai sus, din acest motiv am fost scurtă. Se vede, simte… diferenţa dintre un Blogger..
        şi cei ce scriu din pasiune… din nevoie (de autocunoaştere, my fall)..

        Poţi scrie ce vrei. Părerea ta… de aceea „steluţa”… Nu e nevoie să fim cu toţii de acord, mereu. Individuum… da? 🙂 Nu suntem roboţi. Fiecare cu propriul adevăr””, ca să citez pe cineva. E ok. Respectăm părerea şi asumarea ei. E mare lucru să stai în picioare..

        Numai bine! 😉

      • o sa-mi dai dreptate candva. eu ma bucur ca stii cine esti si de ce scrii pe online si ca ai intalnit oameni. ei exista dar nu sunt reali, nici nu pun reali intre ghilimele

      • Nu dau dreptate. Simt. Apoi… fiecare cu al lui… adevar.
        Diferenta? I don’t give a fuck…
        In rest… citesc… si oamenii.. sunt reali..ca tine, ca mine…
        nu modele, nu…ahh…
        E degeaba, right? Te.. „scanasem” ALTFEL…
        Un fel de… na ja.. se mai ins(e)a la… omul., Si online.
        Tot oameni suntem.
        greu… tare greu de acceptat.
        Sus gardurile… si online.
        De parca…
        P.S. ghilimelele… le ignor, pe cat posibil… cine are nevoie de ele…? Cine stie, stie… in rest…

      • eu cred ca noi suntem nimeni si neintelegand asta ce facem ? scriem pe blog? pai asta e o tampenie nu? scrii ca sa ramai tu (generalist) pe blog sau cum? Nu cred ca sunt altfel. eu sunt cel care scrie asta din neputinta si care nu vrea sa se minta. Dupa ce se duce totul dracului, iti mai ramane sa fii t si apoi se va inchide. Eu sunt cel care sa dea un exemplu celor care ne-au nenorocit viata viitorul, vreau sa-l nenorocesc si eu pe un vinovat din asta sa simta durerea la fel cum simt oamenii cu 585 de roni pe luna dpa ce muncesc pe bune nu freaca menta. eu sunt. zic doar sa fiu sinceri cat inca se mai poate

      • Eu… am încercat să-ţi înţeleg comentariul… în van. Îmi pare rău. Fiind pe picior de plecare (de parcă nu ne-ar încăpea pe toţi virtualul)… atât am să-ţi spun..
        Cine sapă groapa altuia…”” îţi aminteşti? Nu dori tu nenorocirea cuiva… la urma urmei… cine eşti?

        Sper că te-am înţeles greşit. Din tot sufletul.

        Dintr- un om direct, ce spune lucrurilor pe nume… am impresia, brusc şi inexplicabil, că am dezgropat” un „cineva” plin de ură şi dorinţe de răzbunare
        .

        Habar nu am. Pe moment

        Premiza era
        .. TOŢI suntem Oameni… Îmi pare rău… dacă mi-a scăpat ceva.

      • da dar ne facem rau. nimeni altcineva nu face rau oamenilor in afara de semenilor lor. ideea e asa: Oamenii iti dau peste degete dupa ce se urca in barca. am ura, recunosc, dar e total justificata

      • Ura nu e niciodată justificată. Îţi faci mai mult rău ţie. În fine… toţi scriem din diverse motive. Ceea ce m-a bulversat a fost explicaţia”” trosnită -585 de roni… Ce legătură are salariul din ţară cu cele de mai sus? Te iei de un ip. Sau ai impresia că mă plăteşte cineva să-mi scriu „memoriile” ? Nu ştiu ce anume te-a adus aici… şi nici nu cred că ne vom lămuri. Dai peste degete”” unora care nici măcar nu s-au urcat în vreo barcă””. Mă retrag. Nu are sens.
        O seară liniştită.

      • nuuuuu. e chestie generalista. iti descriam de ce ura, iar motivul cu 585 e puternic, necesar si suficent. nu e vorba despre tine sau dumneavoastra. nuuuuu

  6. Eu, n-am nimic de adăugat! Dacă într-adevăr ar scrie pentru ei, cum ai spus şi tu ar scrie în word, pe o foaie, într.un caiet… nu aici, unde e public (chiar dacă scrii sub un pseudonim).

  7. Poate că pe undeva ai puţină dreptate.
    La început, începusem să scriu mai mult pentru mine.Doream să-mi arăt mie însumi că sunt în stare. Am sfârşit însă să scriu pe temele sugerate de cititorii adunaţi în timp (nu mulţi, dar constanţi).

  8. Se spune că ajungi poet „consacrat”…cam la fel cum ajungi…curvă. Intâi o faci pentru placerea ta…apoi pentru placerea altuia…pâna se gaseşte cineva sa-ţi platească deranjul. După aceea continui pe bani.
    Lasând gluma la o parte…poezia este o nevoie, o NECESITATE al unui prea plin sufletesc…este supapa de siguranţă care te ajuta sa nu explodezi intr-o lume insensibila…neantizantoare…Atunci scrii… doar pentru tine…implozând. Când iubeşti…poezia este „explozie”…

  9. Ratzone…ţi-am citit cartea cu poezii “Sunt un gunoi, sunt un nimic”, carte “câştigată” de mine şi la propriu şi la figurat.
    M-am regăsit alături de interogaţile tale trăite cu mulţi(?!) ani în urmă…deorece “în fiecare eu nu-I decât un alt tu”…
    “În poemele ajunse la maturitate hainele nu le mai trebuie” deoarece “nu mai port masca în faţa plutonului de execuţie”…spui tu…”iubind esenţa nefericirii” din “întunericul luminii”.
    Cum din “mici flori de mucegai” îţi prepari “dulceaţa durerii”, “uitând că avem nevoie de noi”…”fluturii zâmbetelor” îşi “consumă neputinţa”…
    Din “temniţa minţii” nu poţi fi salvat decât de “privitul în umbra tăcerii stelelor”, unde răsună “melodia dintre două tobe”. Dar cum “nu este imposibil să zbori atunci când îţi doreşti”…”eul tău este bolnav” doar când eşti “un corp străin în corp străin”.
    Ce te întrebi într-o poezie îţi răspunzi în alta, lăsând totuşi o mulţime de paranteze pe care le laşi deschise în aşteptarea unui prezent în care “ţigara nu se stinge niciodată”….
    Ratzone…tu nu cauţi cuvinte în care să-ţi îmbraci simţirea…ele te caută pe tine în vederea unui catarsis în care dezbrăcat de hainele arse ale cuvintelor circumstanţiale, rămâne la vedere, în lumină, revărsarea unei interiorităţi AUTENTICE…
    Cum în orice căutare…ştii…fără să ştii că ştii, găsirea devine revelaţie, dumirire, realizare…tot astfel, precum Blaga spunea că numai în lacuri cu noroi…cresc nuferi, şi tu din “gunoaiele” cacofonice ale lumii noastre confuze îţi strigi cu sinceritate dorinţa legitimă pentru fericire…
    Şi nu întâmplător în cultura proto-indiană, una dintre cele mai profunde ale lumii, nuferii reprezintă simbolul iluminării.
    Aşa să fie…

    • woooow. bun de bagat la cap ce ai spus. multumesc enorm pt cuv tale si sper ca nu e o carte moarta cum am declarat eu. dar nici una vie nu e. oamenii cu relatii nu-mi citesc cartea pt ca nu am un nume si nici bani sa le ofer sa spuna „de bine” asa ca ma multumesc cu oamenii sinceri ca tine. pace in sufletul tau/dumneavoastra 🙂

      • Ratzone…eu iti multumesc. Important este sa ramai AUTENTIC !
        „Recunoasterea” in lumea noastra este „batjocura curata”.
        Cartea ta este o carte vie…cum s-o recunoasca mortii?

      • nuuuu. am zis ca a fost vai mama ei, ignorata de oamenii care n ar fi trebuit pt ca editura se ingrijea de asta dar numele a fost atat de mic incat nu s-a putut. mai ramane sa adun timp si buget pt o alta carte care sa nu mai fie asa. n-am de gand sa-mi schimb ce simt niciodata

  10. Normal ca pentru altii scriem.
    Poate unul cu talent preia o idee si o transpune , o transforma, devine ceva deosebit.
    Initial am scris despre pietre (una din pasiuni).Sa arat, sa explic sa…
    Gasca de atunci era interesata, in plus ne distram impreuna.
    Am scris si despre muzica.Muzica veche ( pop, rock,etc).
    Cu timpul s-au imprastiat, au mers prin alte parti,s-au saturat unii de altii si…
    Acum scriu mai putin si pun poze.Poate din obisnuinta de a intra, de a vedea ce mai spun altii.
    Asa, un fel de chiulit de la scoala.Un timp propriu impreuna cu altii .E ca atunci cind mergi cu trenul.Comunici cu cei din jur, glumesti sau dai sfaturi,mingii sau te iei la cearta.Dupa ce coboara, fiecare isi vede de viata.Cam asta ar fi blogul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s