La multi ani din alt loc!

Asta nu e cana mea, îmi spun prima dată când deschid ochii. Sau nu? Asta ar fi întrebarea din față cu care am înlocuit, fără să-mi dau seama de asta, salutul de început. Mă salutam deseori cu o nouă zi, o luam ca atare, o mestecam, cafeaua era potrivită pentru mine. Sunt schimbate toate, camera e mai mare, e prea alba, asternuturile sunt moi, perna are altă poziție și nu are colțul îndoit, e prea multă lumina și peretele pare departe. Sau chiar e? Mai mestec, nu m-am trezit se vede treaba că noaptea a fost scurtă, poate agitată, poate am alergat în ea în prea multe locuri, m-aș fi dus oricum departe cu cineva dispus să mă accepte așa cum sunt. E clar, mai alb ca niciodată, la mine nu intră lumina, gândesc că pereții ar trebui sa fie vopsiți în negru, un negru puternic și apăsat. S-ar putea să nu fiu nici eu, doar că nu-mi amintesc de mine, cel din ziua trecută, deci cele două situații de comparat. de fapt, nu suportă comparație.

Mereu am avut puternic impregnată în sânge dorința de a fi într-un loc aranjat românesc, cu simțire, cu gust și cu grijă, mobilat și utilat cu produse realizate la noi, de calitate, îngrijite, simple, cu chemare și cu naturalețe. De asta e așa de greu ca ceva să pătrundă pe piață, spune rațiunea mea dintr-un colț uitat de ziua în care „La mulți ani” pare să fie unica preocupare. Dar aici e ușa închisă. E moale, se respiră, chiar dacă e fum, m-aș îmbrăca în lenjeria asta și aș ieși pe stradă să vadă oamenii că am putere să simt că trăiesc, deși în zilele trecute totul părea înfundat. Sau era? Am o problema uriașă legată de a-mi certifica existența și urmele pe care le lasă ea în mine. Nu e nevoie să intru în sfera asta, astazi ies îmbrăcat în cearșaf de hotel pe strada, poate îmi pun și o pălărie din pernă și merg să spun poezii pe strada. Sigur mă va întreba vreun trecător de unde m-am îmbrăcat, va considera amuzant, va putea să-și scoata telefonul încărcat de megapixeli și să ma înregistreze. Așa că, de ce să nu fac un om să se amuze dacă astăzi e ziua altfel, alt loc, alt om, alte haine, neobișnuite, dar plăcute. M-am pregătit să îi răspund. O să-i spun că hainele mele sunt dotări textile de hoteluri, că se găsesc în România, că sunt produse aici, că sunt cele mai confortabile haine pe care le-am purtat, că mă simt demn în ele și că sunt mai normal decât normalitatea din România.

Tocmai i-am dat o idee foarte bună de a face un scurtmetraj, știu că oricine vrea să devina regizor din întâmplare și să nu-și plătească subiecții, e o șansă bună de afirmare, nu costă, orice vine dupa asta e un bonus. Dupa asta, sigur va fi privit altfel. E meritul său că a fost acolo.

E meritul meu că am avut curaj să mă trezesc astazi, să spun o urare în mod diferit, să mă bucur de așternuturile din noaptea mai puțin lucidă, să fie vineri dar să nu fie sfârșit. Vă doresc să găsiți și voi asta, fiecare în felul vostru, cu cât e mai altfel, cu atât e mai original. Inspirația constă în lucruri diferite.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;La multi ani din alt loc!&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s