Mi-e rușine de întâlniri cu foști colegi

Dragi foști colegi,

M-am gândit să vă scriu astăzi, chiar dacă știu că nu veți citi, de ce ați face asta, nu are niciun sens, ca să fiu mai precis, nici nu știu dacă e cazul să o faceți, pentru că asta ar însemna automat să nu mai pot da ochii cu niciunul dintre voi, iar acum n-aș risca miza asta.

E marți afară, în mine e zi, pe lângă mine trec pietrele din apă care iau forma ei. Sunt un pic tragic când cred că știu cine/ce sunt, aș băga mâna în foc pentru asta. Sunt foarte speriat de ideea de a mă vedea cu foștii colegi, mă sperie că nu am ce să le spun, nu pot spera la nesfârșit că nu or să mă întrebe și pe mine ceva, chiar dacă mă voi ascunde acolo, în spate, ultimul, cel mai mic, la figurat, cel nevăzut: „A, da, parcă era și ăla”. Ar mai fi varianta ca atunci când mă întrebați despre mine, despre ce am făcut, despre cine sunt să ridic din umeri, sa-mi strâng jucăriile și să plec. Dar rușinea va fi acea pata din cele 100 care nu va ieși cu detergentul care scoate fix 99 de pete.

Chiar dacă sunteți foști colegi de generală, de liceu, dar mai ales de facultate, chestie care mă sperie de mă ia naiba, la propriu, eu nu cred că am cum să mă întâlnesc cu voi atunci când sunteți mai mult de unu. Dacă ar fi vorba de o singură persoană, poate aș reuși, printr-un miracol, fapt în totalitate străin de mine, să rezist discuției, dar când știu că vor fi 7-8 priviri care așteaptă să mă fac de râs, mi se usucă gura instant. Mai ales că aproape toți au reușit ceva demn de a fi menționat, o realizare în forță, au viața în siguranță, au siguranța în ea, au ce lucruri să pună pe masa discuției. Dar eu? Vouă vă este frică de astfel de întâlniri?

P.S. De multe ori aici era un gând dulce, o emoție puternică, acum este doar faptul că am două concursuri zilele acestea ale căror rezultate mă vor închide puțin față de blog si față de scris. Vă doresc gânduri de bine.

Anunțuri

39 de gânduri despre &8222;Mi-e rușine de întâlniri cu foști colegi&8221;

  1. Buna, imi permit sa imi exprim punctul de vedere, sperand ca il vei lua in seama pe viitor. Iti voi adresa cateva intrebari la care te voi lasa sa te gandesti,De ce iti este frica de fostii colegi? De ce iti este frica de toate aceste priviri? Poate pentru ca nu ai facut nimic remarcabil in anii de liceu/ facultate? Ce era de facut in afara sa- ti vezi de drumul tau? Nu te mai baza atat pe parerile altora..ca nu altii traiesc in locul tau, TU traiesti, viata TA. Si vorbesc din proprie experienta, pentru ca aceeasi senzatie o am si eu referitor la generala. Eram o fata cuminte, mult prea cuminte, nu am facut nimic remarcabil, nu cred ca cineva si-ar aminti despre mine, dar cu timpul, am invatat de socializez, sa leg prietenii care au durat chiar pana acum. Nu trebuie sa faci ceva iesit din comun ca sa fii cineva, trebuie doar sa fii tu insuti si sa socializezi cu oameni de toate tipurile, chiar daca iti plac/displac, impartasesti experiente….si asta conteaza..pentru tine…nu pentru altcineva. Sper ca ai prins ideea! Mult succes pe viitor!

    • pentru ca ei sunt oameni realizati din toate punctele de vedere, pentru ca privirile dor, erau atata, ATATEA, de facut. dar acei oameni chiar nu am de ce socializa cu una ca mine. ce sa invete ei de la mine?
      stiu ce zici, te cred, dar cazul meu e de uitat/ignorat/nebagat in seama. iti multumesc pentru comentariu

      • Nu e niciodata prea tarziu sa realizezi si tu ceva de care sa fii mandru. Tot ce conteaza in asemenea anturaj este atitudinea!

      • cand am sa o fac, daca va fi sa fie vreodata, o sa tip in gura mare ca eu am facut. pana atunci, insa, capul in joc si nu ies din starea/casa mea
        multumesc

  2. Si mie mi se intampla sa evit colegii care ma stiau de mica. Sunt sigura ca vor incepe sa-mi dea sfaturi, sa-mi explice cat de bine le merge, cum au reusit sa se angajeze si mai fac si o facultate in plus. Vorba ta, ma simt ca acea pata din cele 100 care nu va ieși cu detergentul care scoate fix 99 de pete. Dar, intalniri, intalniri, trebuie sa te adaptezi.
    PS: Cum nu ai cu ce sa te lauzi? Ai un blog foarte misto 🙂

    • da, exact de astea spun, ca facultati , mastere, pr-iste, poate profi, multe multe…
      nuuuuuuuuuu, ce blog?! ce misto? daca asta e tot ce am inseamna ca, de fapt, e mai grav decat am descris eu. daca mi-ar fi fost bine nu stiu daca s fi avut un blog
      multumesc pentru apreciere. saru mana 🙂

  3. prin liceu imi placeau oamenii, dar nu stiam cum sa ma apropii de ei si eram groaznic de timida, asa ca ma refugiam in carti, lucru care mi a adus faima de „tocilara fara ochelari” – fireste, nu mi-au spus-o niciodata,,dar era lesne de citit in privirile ironice si in faptul ca ma cam evitau. Ma amageam ca macar studiul imi va asigura un trai bun si satisfactie profesionala. De, nu aflasem inca de minunatele „elemente-surpriza” ale vietii.
    Va las sa ghiciti cam cum ar reactiona daca as sta in fata lor ca sa admit ca nu am reusit nici lucruri marete, ba inca nici unele banale si cat de mult astept o intalnire cu ei…Totusi, nu vreau sa dramatizez nici esecurile mele, nici sa elogiez reusitele lor – aproape de fiecare data aparentele sunt doar paravan…

    • ma uit de o ora si ceva la comm-ul tau si nu stiu ce sa spun…
      nu pot sta in fata lor, as intra in pamant, m as precipita ca o ploaie nebuna, as da din maini si din picioare, as intra sub pamant si n as mai iesi. nu dramatizez esecurile, le spun cu sinceritate, si nu pe toate ,ca daca as face-o, mi-ar fi rusine sa mai scriu si un cuvant. nu elogiez reusitele lor, stiu ca sunt chiar mai mari decat imi permit sa recunosc eu
      pana la facultate chiar am invatat apoi poate nu chiar asa – nu mai conteaza- s a dus dinainte sa inceapa

  4. Relaxeaza-te, n-are de ce sa-ti fie rusine. Important e ca tu sa te simti cu ce ai realizat. Daca nu esti multumit, e un semn ca trebuie sa schimbi ceva. Viata merge inainte, nu e inca momentul sa tragi o linie si sa numeri realizarile. Plus ca nu stiu cati oameni se pot mandri cu faptul ca au deja opera lor publicata la varsta ta!

    Capul sus!

  5. Sezi cuminte!
    Inseamna ca esti tu,cel care ai fost si cel care vei fi.
    Eventual ei,altii, sa se rusineze ca s-au schimbat, ca sint altfel, ca nu mai sint ce visau sau ce sperau sa fie.
    Priveste-i linistit in ochi si-ai sa vezi ca-si vor pleca privirile.

    • eu sunt ala, nu e ideea asta, de fapt nu sunt nimic din ce voiam sa fiu, asta e durerea mare, ei chiar sunt ce si-au dorit sa fie
      nu pot sa ridic capul din pamant, as fi obraznic, cred, daca as face-o

  6. Mie mi-e teamă de alte priviri și întrebări, nu referitoare la realizări. Mă refer la: ”Cuuuum? Nu te-ai măritat? Eu am 3 ani cu al meu. Facem și bebe acum în vară! Tot singură ești? Vaaaai!”
    De fapt, nu mi-e teamă, mi-e groază… căci, în loc să mă chinui să le explic cum stă treaba, voi afișa un zâmbet tâmp și voi încerca să evit subiectul.

  7. Mai întâi, succes la cele două concursuri.
    Mai apoi, aş dori să trec sumar câteva idei cărora mă străduiesc să le dau curs eu însămi în situaţia descrisă de tine. Adică a întâlnirii cu foşti colegi „realizaţi în viaţă”. Încerc să mă gândesc că:
    – Oricât de realizaţi ar părea unii, nimeni nu duce o viaţă perfectă şi toţi au nemulţumirile lor. Sau chiar tragediil nemărturisite. Când întâlnesc pe cineva care se autoconsideră „realizat în viaţă” m-aş putea, deci, întreba dacă nu ascunde şi vreun schelet prin dulap :).
    – Când întâlnesc pe cineva care-i priveşte pe ceilalţi de la înălţimea realizărilor sale personale, fie acestea reale sau cam exagerate, văd un om care nu poate aprecia decenţa şi frumosul caracter al altei persoane.
    – În ultimă instanţă, dacă nu am neapărat un palmares trecut care să facă o impresie epatantă, mă pot referi la planuri şi proiecte viitoare. Dacă trecutul, în principiu, nu poate fi schimbat, măcar viitorul poate suna bine :).

  8. Eu ti-am mai spus ca rusinea si modestia sunt mai depasite decat pagerele Coca-Cola si sepcile purtate intr-o parte.

    Cand te mai apuca ganduri din astea serioase, suna-ma. Promit sa-ti povestesc despre minunatele mele realizari.

    • dar nu cred ca e vorba de modestie caci pentru asta ar fi trebuit sa fi realizat cateva chestii, ori la mine, in dreptul numelui, e GOL, si nimeni nu joaca fotbal acolo
      e altceva cu tine ma cunosc altfel, am alta incredere sa vorbesc cu tine. sunt familiar cu tine, as indrazni sa cred. iti FOARTE multumesc si apreciez comentariul si clar ca te sun sau mai bine fata in fata. eu chiar consider ca tu AI REALIZARI MARI!!! Sunt foarte serios 🙂

  9. Esti prea sincer, prea modest, prea speriat de comparațiile cu alții. Pune-ți o mască și du-te fără complexe la întâlnirea cu colegii tăi. Lasă-ți modestia acasă și dacă se poate și 90 % din sinceritate. E greu să ai realizări în România.. cunosc prea multe exemple de parveniți, cu două facultăți (tu știi cât de ușor se face facultate în România- și cât contează?!?)… prea multe exemple de oameni valoroși, dar umiliți. Pentru că „ajunsii” au mare grijă să-și facă reclamă și în același timp să se asigure că blochează drumul celor care ar merita să izbândească. Ai multe calități care transpiră din ceea ce pui pe hârtie (virutală). O să ți le spun mâine în caz că moralul tău e tot sub nivelul mării. 🙂 Și nu uita, fiecare are problemele lui, indiferent de ceea ce afișează. Îți doresc o zi veselă, plină de zâmbete 🙂

  10. Hei.
    Ca să aduc o notă puțin mai veselă discuției… eu nu prea am socializat și nu socializez în facultate decât cu un grup restrâns de oameni, vreo 4-5 la număr. Cu ăștia mă simt eu bine, cu ei am ceva în comun. În rest, nu fac aproape deloc conversații de complezență, colegiale cum s-ar zice. Dacă nu-i neapărată nevoie, nu socializez mai deloc cu restul. Așa îmi simplific eu viața.
    Unul dintre prietenii ăștia ai mei e exact opusul. El se bagă în tot felul de activități și discuții goale cu toată lumea. Chiar și cu cei pe care nu-i place neapărat.
    Zilele astea l-am întrebat la ce tot pierde timpul cu toți maimuțoii, iar răspunsul lui mi-a dat de gândit: Mă, e bine să fii prieten cu toată lumea. Sau, măcar ei să creadă că ești prieten cu ei. Nici nu știi cum ajunge vreunu’ director sau patron pe undeva, și în viitor o să ai nevoie de el.
    Și are dreptate.
    Calmează-te. Nu te panica aiurea. Toți vin la întâlniri ca să se laude pe ei. Ce-au făcut, realizat, unde au călătorit. Nu prea dau doi bani pe ce zice celălalt.

    • tare apreciez comm ul tau si timpul pe care mi l a-ai dedicat sa l scrii, dar eu nu prea am ce spune, iti spun SINCER, zau asa. nu m-as lauda in vecii. ce inseamna asta? poate ei doar spun adevarul, nu e evoie sa se laude, oricum ma sperie si e atat de FRUSTRANT sa realizezi ca nimic n -ai realizat…

  11. ce inseamna pt tine ‘realizati’? Ce au ceilalti si nu ai tu?
    Esti fericit? asta e o realizare. Ai citit 100 de carti? Asta o si mai mare realizare. Ti-ai descoperit ceva noi pasiuni? Si o mai mare realizare. Esti tu.
    Nu esti beat in sant, nu esti in puscarie, iti vezi de viata ta.

    Cand am emotii cu intrebarile, imi scriu o lista cu posibile intrebari, si caut raspunsuri. Nu detaliez. Cine nu imi e apropiat, nu merita.

    Si imi permit sa iti dau un sfat. La sfarsitul fiecarei saptamani, scrie-ti (eventual pe blog, cu poze!) cu ce ai facut bun in saptamana care a trecut. Ignora cele nereusite, puncteaza efortul! si ce te-a impresionat. Ia sa vezi cate bune ai in viata.

    • ei au o viata, o identitate si o situatie materiala
      sunt in curs de a fi fericit, mi-ar placea sa cred ca am citit, daca nu, nu i bai, asta fac si acum deci o sa depasesc. mi-am ingropat pasiunle aproape sau ele pe mine, nu mai beau deloc demult, nici macar o picatura…
      poate o sa fac ce mi-ai spus, sunt convins ca ajuta, problema se pune daca voi reusi sa gasesc ceva bun
      multumesc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s