Suntem ceea ce devenim

Dacă aș fi știut cuvintele din titlu acum ceva timp, nu mai eram ce sunt, deși nici cu asta nu sunt de acord, pentru că n-aș fi avut persoana drăgălașă, iar persoana drăgălașă a ajutat mult de tot ca eu să rămân pe linia de plutire. Oare așa să fi fost dintotdeauna? Să nu-mi găsesc locul, să vreau să fac multe și să nu fac, de fapt, nimic, să dezamăgesc, să nu-mi pot privi familia în ochii, să mă gândesc că ei au sacrificat pentru mine TOTUL și eu ce? Poate că n-ar fi trebuit să scriu acum despre asta, poate că era bine să fi scris despre un eveniment, despre o lectură a unor poeți moderni care va fi mâine în Tramvaiul 26, dar am zis să vă spun câteva sentimente clare și directe. Mai puteam să fi scris despre cât e de riscant să te angajezi ca orice, măturător, ștergător de mese și să iei bani de la oameni care ar putea să te ajute promițându-le că le vei da banii înapoi, dar să nu te plătească trei luni de zile, să vedem ce te faci atunci, adică ce mă fac sau ce m-aș face eu, pe unde aș scoate cămașa, sau aș scoate-o și aș merge cu ea direct în piață să o dau cu trei lei?

Mai am de completat legat de faza cu radio-ul la care mi-ați da un DA că am o dorință mare de când mă știu și anume aceea de a-i spune bună dimineața mamei mele de la un post de radio, oricât de cunoscut sau necunoscut ar fi el, dar așa e ideea mea de a-i arăta ei că uite și eu pot face lucruri de care nu trebuie să lase capul în jos și că aș putea să fiu mai mult decât un ștergător de mese, deși deocamdată nici acolo nu e loc.

Câteva persoane s-au oferit să se intereseze de starea mea de când am ajuns în orașul cel mare și au spus că se vor interesa, care pe unde vor putea, de ceva și pentru mine. Oricum ar fi, eu le foarte mulțumesc. Cu acest gând sincer și îmbucurător închei articolul. Odihnă bună!

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;Suntem ceea ce devenim&8221;

  1. Viaţa e la fel pentru oricine nu vrea să treacă prin ea fără să fi înţeles nimic. Eşti un om normal şi responsabil, ai tăi au de ce să fie mândri, chiar dacă tu crezi că nu le-ai împlinit aşteptările. Şi să ştii că omul poate deveni orice vrea, cât timp nu-ţi abandonează visele şi munceşte pentru ele.

      • Mulţi au plecat de jos şi au ajuns acolo unde şi-au dorit. Un muncitor e şi el tot un om, ca oricare altul. Munca îl ajută să supravieţuiască, gândurile şi visele îi rămân libere. Nu e o ruşine să munceşti, o ruşine e să renunţi la vis.

      • cei care zic asta, de regula, n-au muncit o zi in viata lor. nu contest ce spuneti dvs, spun doar ca un muncitor e privit cu mai mult dispret decat un criminal, va spun asta cu mare durere.
        o zi buna sa aveti…

      • Eu îţi spun din punctul de vedere al celui care a muncit de copil. La 17 ani aveam deja serviciu pe şantier. Serviciu de care m-a văduvit după câţiva ani soţul meu de atunci. Am muncit după aia ani buni în agricultură. Cu sapa, la gradina, la vie, pe câmp. Şi acum lucrey la patron, uneori şi 12 ore pe zi. Ştiu prea bine ce înseamă. Nu am primit nimic de-a gata, nici măcat o lingură, totul mi-am facut cu mâna mea. Nu am renuntat o clipă la vis şi la idealurile mele. Nu am încetat să învăţ, să mă dezvolt, să mă perfecţionez. Se poate, doar curaj să ai. Nu contează gura lumii şi cum te percep ceilalţi, contează doar ce vrei tu să faci, contează ca tu să fii mândru ce ceea ce realizezi.

      • va ADMIR cu adevarat pentru ce ati scris aici. cu adevarat va admir
        DA, mandru, imi place cum suna, mi-ar placea dar inainte mult mai este…drum lung si greu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s