29 de gânduri despre &8222;Tu ce ai făcut în anul 2014?&8221;

      • subscriu.
        si supralicitez: cred ca am un „talent” unic in irosirea timpului.
        altfel – 2014 a insemnat si ceva nou, un inceput🙂 m-am apucat de pictura in ulei… si acum imi caut inspiratia si pofta de viata (dau vina pe lipsa de soare, dar tare ma tem ca nu e numai ea vinovata.)
        deci tot eu si la final de 2014 – m-am apucat, m-am lasat, ma odihnesc🙂
        intreaba-ne ce asteptam de la 2015… daca ai curaj.

      • recunosc, mi-e frică să întreb pentru că dacă o fac inevitabil mă gândesc la mine și asta mă doare p.s. excelentă treaba cu pictura, fabuloasă

  1. am să te dezamăgesc… pentru mine 2014 a fost un an greu, foarte greu. aproape dramatic. totuși, dacă considerăm că lupta pentru viață este ceva măreț, atunci pot spune că am luptat pentru viața tatălui meu. și a meritat, zău că da, fiecare minut şi fiecare teamă…
    altfel, 2014 a însemnat muncă, drumuri, mici bucurii, zâmbete, prietenii. poeziile tale, da, şi ele.🙂
    şi.. am fost parte din bucuria unor prieteni pe care blogosfera mi i-a dăruit, deveniţi părinţi în cel mai neaşteptat mod (când aproape renunţaseră la vis), de câteva zile. cumva, dacă rezum acest an, a fost un an al vieţii, iată, mă gândesc acum că da. şi chiar dacă greu, prin cele tocmai scrise, cu atât mai preţios.

  2. Spre marea mea uimire anul 2014 a fost unul bun si frumos. Am fost relativ sanatosi, am cam facut cam tot ce mi-am propus pe plan financiar (am scapat de o parte din datorii) si m-am si plimbat prin frumosa noastra tarisoara pe care vreau s-o descopar cat mai mult. Ce-i drept a trecut la fel de repede ca ceilalti ani, dar daca privesc spre revelionul tracut si analizez cam tot ce am facut de atunci pana acum chiar a trecut o gramada. Si in plus mi-am propus sa nu mai fiu victima timpului si sa ma vaiet ca zboara, ci sa-l dilat in mintea mea cat mai mult cu putinta.
    In concluzie a fost un an reusit…sa vedem ce urmeaza…

  3. Pentru mine anul 2014 a trecut extrem de repede. Simt ca imbatranesc si fac prea putine pe cat as vrea sa fac. Analizat asa general nu a fost an rau, dar cateodata parca noi uitam sa ne bucuram. Dar in curand vorbim de 2015. Sa fie bine!

    • E DE BINE cata vreme e pentru tine si numai atat. Nu, eu nu fac parte de acolo, eu s mic, nu am nicio relevanță, cert e ca stiu ca e greu să ai un blog, dar e si mai greu sa ai doua , sau trei

  4. In 2014 am facut o gramada de lucruri; si spun asta cu bucurie, dupa luni de-a randul in care am avut senzatia ca m-am izbit de un zid si am ramas blocata acolo, fiindca orice as fi facut nu reuseam sa depasesc etapa aia. Cum am depasit-o?cu greu, dar asta e alta discutie.
    Asadar bilant pe 2014: mi-am propus si am reusit sa redescopar rasul, bucuria, linistea. Am vizitat locuri, am cunoscut oameni, m-am luptat sa alung din viata mea prejudecatile, regretele si fantomele trecutului, care ma apasau teribil(nu o sa spun ca am reusit intru totul, dar e un progres semnificativ); am plans, am incercat lucruri noi, m-am rugat. Am reintalnit-o pe acea eu de care imi fusese foarte dor – cea care se simte si frumoasa, si valoroasa si increzatoare. Am avut si pierderi, evident, unele au durut chiar foarte tare, dar cumva cred ca astea fac parte din viata. Daca ar fi sa trag linie si sa formulez o concluzie, as spune ca 2014 a fost un an trait cu intensitate, cu bune si cu rele, care mi-a adus multe invataminte pretioase.

    • asta suna ca o mare și frumoasă poveste în care tu reușești să faci ceea ce caracterizează, cumva, dar de care erai speriată, oarecum.
      mi-a plăcut răspunsul tău, este unul care mă face să cred că se poate și mai nobil sentiment ca acesta chiar că nu există
      la mulți ani

  5. si cel mai frumos la treaba asta e ca totul e real, deci mai valoros ca orice poveste. Ai punctat bine, am niste mari temeri, asa cum cred ca toti avem; pe unele le-am „dovedit” in 2014, cu restul ramane sa ma lupt in viitor. Da, se poate si asta o spun eu care chiar imi pierdusem aproape de tot speranta. La multi ani si tie si cititorilor tai! La multi ani si celor care nu te citesc :p

  6. nu ma amagesc si nici nu cersesc aprecieri deghizata in haina modestiei. scrisul meu nu exista. ceea ce notez eu sunt doar niste cuvinte nascute din viata de zi cu zi. Imi place sa „scriu”, mai mult de atat, e ca o terapie, ceva ce imi face bine, dar stiu ca sunt departe de scrierile unor oameni a caror activitate o urmaresc si care imi place. Uite asta e unul din regretele trecutului de care nu am reusit inca sa scap, acela de a nu fi avut un talent evident, cum ar fi cel al scrisului, al picturii, ori al muzicii. zi buna si activitate cu spor sa ai!
    PS: cum e iarna pe acolo de unde scrii tu? aici totul e de poveste dar oamenii parca au uitat cum sa se mai bucure de asta, nu fac decat sa dramatizeze ca iarna e frig si ninge sau sa umple carucioarele pentru a doua mare indopare, masa de revelion.

    • stai. depinde ce înțelegi prin scris? dacă scrii liber, nu trebuie să te gândești la nimeni și la nimic, ești doar tu cu blogul și atât
      dacă scrii pt altceva, atunci e mai complicat, căci nu mai ține de cum scrii, ci de numele pe care îl ai
      acum sunt in localitatea mea , in morteni, dambovita, unde iarna e grea pt ca e multa zapada si noi avem curte si sunt multe de făcut și e greu de răzbit prin ea, zapada nu e amuzantă, iarna e frumoasa, doar atât.
      nu s consumator, urasc excelsele și pe care le fac

      • cand spun scris ma gandesc la scris frumos, literar, sau macar util nu stiu exct cum sa iti explic. In fine, nu e asa important. Da, probabil ca sa dai gramezi de zapada nu e tocmai amuzant, dar mie mi-e dor de asta, de curtea cu zapada din casa copilariei. De ceva ani stau la bloc si nu ma pot obisnui cu traiul numai intre pereti, omul de zapada sau mesele sub nuc din zilele de vara, in curte, aveau un farmec aparte. Seara frumoasa si un inceput de an cat mai bun!

      • acum depinde și de ce curte vorbești, că unele sunt mai urâte, altele mai frumoase, unele sărăcăcioase, altele mai pline, . stai acolo, la bloc, nu ai ce regreta, crede-mă. și eu mai stau și pe la bloc, nu al meu, iar diferența este colosală, practic nu încape diferență

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s