Inima mea e moartă

Bună seara. Nu mai am energie în degete ca să scriu, așa că dacă acest articol cade brusc, să credeți că am plecat în vizită pe Marte. Am fost un pic bine în dimineața asta și mi-a fost letal. Ziua a fost un mormânt la care n-a venit nimeni. Sunt multe gesturi pe care firea umană nu le mai conștientizează când uită să-și ia pastilele. Mă uit de trei ore la fila asta, am așa de multe să vă spun, sunt așa de multe lucruri din actualitate care ar merita scrise, inima mea a adunat atâtea boli încât vrea să meargă la un doctor care să umble cu mâinile goale în ea și să nu se păteze. Nu v-am spus că e greu să aveți firea mea și să trebuiască să mergeți în fiecare zi cu asta.

Dar dacă într-o zi se adună prea multe? Dacă de data asta inima nu mai vrea și nu mai vrea să creadă în mine? Dacă mă lasă într-o zi, așa, pe nepusă masă, pe furiș, departe de toți ochii din lumea asta, dacă zice că până aici ne-a fost înțelegerea, ce se întâmplă atunci? Știu că măcar atunci nu-mi va ai părea așa de mult rău de tot ce se întâmplă, nu se va mai lega totul de mine în halul acesta, nu vor mai apărea găuri în mine cât ziua de miercuri de mari.

Inima mea e moartă. Aveam, de dimineață, câteva mini scenarii faine, s-au dus dracu toate, au intrat în noroi și nu ies, nu ies și pace. Nu ies la lumina zilei. Sau poate ziua nu mai are lumină. Cred că e greu să treci prin anumite zile, cred că te lasă ca pe o capsulă de pastile de unică folosință, ca pe un mușchi veșted într-o farfurie pe care picioarele de muscă harnice au făcut cărare. Și de acolo mușchiul ajunge în coș. Cu bine

27 de gânduri despre &8222;Inima mea e moartă&8221;

  1. O resuscităm prin lucruri, fapte şi cuvinte. Vor veni şi alte zile mai bune. Ştii doar că trebuie să începi prin a te deconecta de la NU, apoi începem operaţiunea. Vor fi multe încercări, dar va trebui să aşteptăm până când corpul tău va fi compatibil cu astfel de modificări. Sus, acum ! Ridică-te !

  2. Zâmbește! Mâine va fi mai rău.
    Am știut că mâine va fi mai rău, când am văzut că-ți anunți INTERVIUL .
    Lucrurile importante care ÎNCĂ nu ți s-au întâmplat, nu le povesti nimănui. Nici Doctorului, nici Duhovnicului și nici MAMEI.
    La interviuri, la concursuri, adică la o șansă, adică la un pas înainte, ne ducem SINGURI precum ne ducem în mormânt.

  3. Și eu am senzația că toate zilele sunt la fel. Și chiar sunt… până se schimbă. Se spune că speranța moare ultima. Ei bine, n-o lăsa să moară. Uite ce e, eu nu cred că există cuvinte de încurajare când te învârți mult timp în același cerc…întunecat. Nu există:„ alege să fii pozitiv”, pentru că nu poți. Alege măcar să te ții pe picioare. Deocamdată. Și speră! Te asigur că soarele va veni, chiar dacă nu pare.

      • De fapt, lucrez ca mamă cu normă-ntreagă în prezent și crede-mă, nu e meserie mai grea. Dar până aici am trecut prin destule cât pentru două vieți de om. Când aud de toate cărțile alea motivaționale și pozitiviste, mi se face greață. Cine poate ști mai multe despre ce și cum simți și cum să gestionezi, în afară de tine însuți?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s