Care este coșmarul tău

Bună seară. Am văzut că toate lucrurile care sunt despre mine, care sunt simple, triste, complicate, un pic amuzante, sunt pe placul dumneavoastră. Mă gândesc mereu la subiectul pe care vi-l propun acum. Se întâmplă în fiecare noapte și, totuși, cred că vorbim prea puțin despre asta și mult prea puțin despre legătura dintre coșmaruri și viata noastră de zi cu zi. Eu am neobrăzarea s-o denumesc aici fiind o legătură continuă și directă. Mai cred că are legătura directă este aproape de temerile de care ne temem cel mai adesea.

Care este coșmarul tău? M-aș bucura să nu ai niciunul, ar fi mai bine așa, dar mi-e greu să pun o relație de credibilitate în dreptul acestei supoziții. Să trecem mai departe, găsesc că e important să vă spun care este coșmarul meu. Îl am de mulți ani, nu s-a schimbat nimic, trece mereu pe la mine, bea un pahar, eu stau îngrozit lângă cuțitul de bucătărie, gata să-l apuc, dar nu-l apuc, apoi se ridică și pleacă, eu închid ușa și mă scurg lângă ea, pe podea, și încep să tremur.

Coșmarul meu este următorul: mă aleargă niște tipi, niciodată nu le văd fața, niciodată nu am putut vedea câți sunt, știu că sunt mai mult de doi, reușesc să mă distanțez de ei, asta până ajung la mine pe uliță, care are cam 100 de metri, iar aici picioarele mele aleargă în gol, eu mă chinui să alerg mai repede dar nu mai mai înaintez aproape deloc, ca o bicicletă veche al cărei lanț nu mai prinde pe pinionul din spate, și alerg, alerg și când mai am cam 10 metri până în curtea mea reușesc să mă prindă tipii aceia și încep să mă lovească cu niște țevi de fier până îmi pierd cunoștința. Aici coșmarul se termină. Îl am de câțiva ani. Nu cred că va înceta vreodată

Care este coșmarul tău? Ți-e frică de coșmaruri? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce? Poate astăzi va fi o zi fără coșmaruri dar eu nu pariez, sunt un parior execrabil, deși am toate datele la mine. Cu bine.

34 de gânduri despre &8222;Care este coșmarul tău&8221;

  1. Coșmarul pe care l-am avut mulți ani și care a încetat deodată, nu-mi amintesc când, era acela în care eu picam de pe o stâncă, întotdeauna aceeași stâncă (habar nu am cum ajungeam acolo, de ce sau cum picam), dar întotdeauna mă trezeam înainte de a ajunge pe pământ. De multe ori îmi spuneam: nu vreau să mă trezesec, vreau să văd ce se întâmplă. Dar mă trezeam întotdeauna…

  2. Coşmarul de copil era acela cu eterna cădere, apoi ceva cam ca la tine, cu alergatul acela în gol, fără să scap dar şi fără să fiu prins, ceva de genul ăsta. Norocul meu că se întâmplă foarte rar, sunt destul de obosit şi noaptea e scurtă.

  3. Un coşmar, pentru mine, e un vis care se repetă. Zile la rând. Sau un vis care revine după mulţi ani şi căruia nu i-am dat importanţă atunci. Dar acum îi dau. Pentru că l-am visat exact ca atunci.
    De obicei, reuşesc să-mi dau seama, chiar şi în vis fiind, că visez. Şi mă trezesc.
    Bătrânii spun că visele ar fi ceva premoniţii.

  4. Coșmarul meu cel mai mare care, de altfel, s-a și repetat, a fost acela că eram moartă și că mă plimbam printre cei dragi mie, care plângeau, iar eu nu le puteam spune nimic. Mereu mă trezesc plângând din visul ăsta. E nasol, dar, raportându-ma la el, nu ratez niciodată ocazia de a le spune celor dragi cât îi apreciez și, de altfel, mă determină să am și mai multă grijă de mine.
    Un alt vis/coșmar care se repetă e acela că sunt pe Titanic, dar nu sunt Rose, sunt eu însămi, însă mă trezesc mereu înainte să-i aflu finalul! :))

    • incearca mai mult mai mult ca sa afli care este, că vreau și eu să aud.
      e parcă înspăimântător de apropiat sensul cuv coșmar față de sensul cuv moarte, e parcă sinonim perfect și asta mă sperie

  5. Ooo! Îmi plac la nebunie visele. Să-ţi povestesc visul meu în timp ce descopăr cum să ies din liftul în care am rămas blocat la metrou. Nu e tocmai un coşmar, dar e ceva dubios şi sună cam aşa: eu eram navigator viking, am pornit în căutarea altor oraşe bogate şi-am descoperit America. Dintr-o dată imaginea se întunecă, apoi mă trezesc în piaţa centrală a unui oraş în flăcări, inclusiv nori ardeau. În faţa mea, un turn cu ceas blocat la ora 17:00. La un moment dat un om îmbrăcat cu o robă şi capul acoperit vine în stânga mea şi-mi arată cerul care ardea, după o clipă norii se despart în două şi mă puteam vedea pe mine şi echipajul meu navigând de-a lungul coastei. Apoi m-am trezit.

  6. Încerc să ajung acasă, (am 4 ani), văd casa, fereastra de la etajul unu care e dormitorul bunicilor, deodată mă desprind de pământ și plutesc ca un balon, întind mâinile lateral ca să mă agăț de ceva să-mi corectez traiectoria, strig, dar nu mă aude nimeni, degetele mele sunt mereu la 1 cm distanță de copaci, ziduri, trecători în sens invers, care nu mă văd.
    E un coșmar care are la bază o traumă din copilărie și subconștientul meu e îndrăgostit de el și mi-l tot livrează, pentru că sunt un om orgolios, nemulțumit de condiția și identitatea lui.
    Important nu e să ne povestim coșmarul, ci să îl înțelegem. Oriât ar fi domnul Freud de hulit, tratatul lui de teorie a viselor e extraordinar și merită citit. Mai ales că e scris în așa fel încât poate deveni o lectură pasionantă și pentru profani în ale psihologiei.

    • dl profesor in toate, maestrul tuturor stiintelor de masa, intemeietorul consumerismului, nu prea mai am stare de el, dar ar trebui citit tratatul ala, nu te contrazic.
      pare că intelegi cosmarul, asta e de bine, astept si eu sa il inteleg, poate, poate

  7. Cel mai nasol e coşmarul pe care-l trăiesc aici în Ro, zi de zi. Fără oprire. Exact ca-n filmul acela cu Ziua cârtiţei. Noroc că mai dorm noaptea şi mai scap de el câteva ore. Pregătindu-mă psihic să dau piept cu el a doua zi dimineaţă…

  8. visez cateodata ca eu sau cineva drag are nevoie de ajutor si nu reusesc sa formez numarul de urgenta suficient de repede iar un altul ar fi ca nu pot striga in diverse situatii (motiv pentru care ma trezesc tipand in multe nopti) – nu am idee ce semnifica si incerc sa nu le rascolesc prea tare, ca sa nu devin paranoica gandindu-ma ca ar putea anunta ceva.

  9. cand eram mic am avut o perioada groaznica legata de cosmaruri, de fiecare data cand murea cineva cunoscut il visam 2 3 nopti la rand, era foarte chinuitor, ma trezeam obosit nu puteam sa dorm..

  10. Același coșmar îl am și eu uneori, doar ca în vis ne rafuim de la egal la egal. Fug de ei, dar când îi prind la înghesuială, le dau lichidarea. Nu am avut niciodată puterea să îi înfrunt, până nu m-am rugat cu adevărat. Rugăciunea face totul, din coșmar în acțiune😂.

    Nu publica, te rog.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s