Calendar de martie

Bună să vă fie inima. După o noapte de nesomn, crezi că singurul lucru pe care îl poți face este să dormi. Dar ești atât de obosit, încât nu ai cum să reușești pentru că te-ai prins între zile ca o frunză uscată între crengile sobre ale unui copac. Poate ai nevoie să schimbi mecanismul care iți arată zilele la fel până ce nu mai faci diferența între ele și ajungi să te întrebi dacă ce este astăzi nu cumva a fost și ieri.

Și faci asta cu o naivitate îngrijorătoare și aberantă pentru că știi că nimeni nu îți măsoară zilele. Știu, mulți zic că o fac și îți transmit asta, dar lucrurile se simt foarte bine pe pielea ta. Da, știu, vrei să schimbi modul în care arată zilele tale, vrei ca zilele tale să poarte o altă semnătură, vrei să nu mai scoți telefonul cu ecran cât palma și să-ți arate în ce zi afurisită ești. Da, vrei. Stop. 

Nu m-am prins de somn în noaptea trecută așa că m-am gândit la zilele de martie, un martie temător, pe alocuri, fragil, care, însă, pare a avea potențial.  Am căutat în dimineața asta să-mi bucur privirea într-un calendar diferit, o formă de artă, cu îmbinarea dintre trecut și prezent, cu toată puterea sa, un cadru care să mă poarte, măcar pentru o clipă, în timp. Am găsit o bucurie, am găsit un obiect de care am prins drag și eu nu folosesc aceste cuvinte prea des. Am rămas cu cafeaua în mână lângă acest obiect de decorațiune care m-a prins cu aerul retro și calmul pe care, subit, a reușit să mi-l injecteze.

Și mi-ar fi fost greu să scriu dacă nu o făcea. Acum suntem prieteni, melodia mea și-a schimbat titlul din rămânem prieteni în suntem prieteni și mai am de gând să pun la calculele mele obișnuite și acest calendar cu care mă văd stând pe o palmă de timp și măsurând cuvinte fără ca vreun să simtă nevoia stranie de a spune ceva. Deschizi calendarul de pe myman.ro, dai zi după zi, calculezi cum timpul va duce la schimbările majore din viața ta dar apoi vezi că nimic nu durează odată ce trăiești momentul respectiv. Constatarea asta costă ani și nu vine cu zăhărel.

E un pic de sentiment de împlinire când dai peste ceva care să te țină pe loc și pe care să îl aprobi cu toată starea de liniște. Când un obiect frumos îți creează starea de liniște ce mai e de făcut? Să te duci la el și îi rogi să te accepte ca prieten.  Cred că este cea mai bună formă de a-mi măsura acest martie pe care sper că l-am caracterizat complet mai sus. Cu bine.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s