Bă, dacă scrii poezie, nu plăteşti

Bună de seară. E un pic limpede că e praf. Astăzi, în metrou, pe când veneam cu un număr de cărţi în rucsac mi-am amdus aminte de o chestie pe care nu cred că v+am spus-o. Când am avut lansarea la Sunt un Gunoi, Sunt un Nimic am venit dispre Morteni spre Capitală şi un om cu milă m-a luat şi m-a întrebat despre ce urmează să fac şi i-am spus. Şi pentru asta a spus că nu este nevoie să plătesc, dar nu e vorba despre asta, e despre faptul că părea să mai ia atât de în serios, cum niciun străin nu cred că a făcut-o vreodată. E bine să-ţi amineşti despre asta, pentru un minut scurt, îţi dă putere, te face să crezi că poezia ta se citeşte, poezia ta înseamnă ceva pentru un străin pe care nu-l vei mai întâlni niciodată.

Nu mai am acum idei despre ce să vă mai spun, pun doar că avem carte şi e oficial şi unele sunt la mine şi dacă cineva citeşte aici şi vrea un medicament poate îl va şi avea. Nu promit, însă. Să ne auzim cu bine, poate revin la mai mult scris chiar dacă nu am timp. De fapt, o să scriu mai mult când nu o să mai am deloc timp, când o să mă pot pricepe şi eu la ceea ce fac. Dacă nu mă voi pricepe, am dat de dracu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s