Materialist sensibil

Bună ziua. Știu că cineva să-ar putea să se uite cu flăcări în ochii cuvintelor din titlu și o să-mi spună că nu pot fi alăturate. Dar eu întreb așa: un materialist poate fi sensibil? Poate gândi un materialist nedovedit lucruri sensibile, poate el merge mai departe în ideile lui bune dacă la fiecare pas ele mor din cauza materialistului. Eu mă întreb și câteva dintre întrebările pe care mi le mai lasă timpul ăsta necimentate le pun aici. După cum vedeți, am transformat blogul acesta în ceea ce trebuia să fie un blog de la început: un jurnal de gânduri. Acum blogurile sunt cadavre ale ipocriziei, ale materialismului, în esență, ale minciunii. Restul sunt jurnale. Unele sunt splendide. Celelalte put.

A da, am vrut acum să-i las un comentariu unui blogger care, mânat de succesul blogosferic, comercial și fals, a uitat să mai scrie ceva despre el, Numai reclame, reclame, reclame la chestii pe care nici măcar eu împreună cu acest blog nu le-am scrie pentru că acei oameni minunați care nu uită să citească pe aici ne-ar bate obrazul și asta nu cred că se spală cum speli mașina de rutină și de povara zilelor cu praf. Dar oamenii cer reclame de parcă Dumnezeu este o reclamă. Sau este? Iar am zis ceva din greșeală intenționată.

Să ne întoarcem. De ce sensibili nu sunt materialiști? Că nu vor sau că nu pot? Sau sunt amândouă doar că el nu-și poate da seama de asta, din moment ce este prea convins că ceea ce face nu îl va aduce nimic material nici acum, nici peste o mie de ani. Deci cum este?

8 thoughts on “Materialist sensibil

  1. sunt convinsa ca la Renata te referi cand zici ‘ cu flăcări în ochi/i ‘ . si io abia astept sa i citesc replica, caci nu mi dau seama nici io de ce sensibilii nu sunt materialisti. si merge si invers: materialistii nu sunt sensibili, reciproca e perfect valabila. in rest, despre zei numa’ de bine, nu reclamam nimic. :)))

    da mi unele exemple de jurnale splendide, te rog.

      • sigur ca in sensu’ ala. io as extinde un picut sensu’. am senzatia ca sensu’ celor tastat de mine nu fuse prea clar, din pacate: admirativ pt. replicile ei, iar despre zei, fiind atee, mi am permis o butada- reclamă/ a reclama.

        ms de ex., o sa rasfoiesc blogurile celor doi copii.

      • admirativ și la mine pt replicile domniei sale și pt ale dumnevoastră
        câteodată înțeleg mai greu, nu mai am reacție, de la atâta consum în zadar, de la faptul că nu găsesc soluții, dar toate astea le știați din moment ce treceți pe aici

      • pai nici io nu inteleg tot si n am solutii la orice- cre’ ca tu esti mai de admirat pt. ca incerci; io fac slalom printre probleme si… cretini.
        uneori, imi reuseste. :))
        virgula inainte de ‘ dar’? atunci, sa pui si punctul de incheiere.

        pune un text publicat de tn- desi trec pe aici, inca nu stiu cum scrii. doar un text.

      • cateodata o pun, cateodata nu. stiu ca de cele mai multe ori nu se pune
        frumoasa aluzia la melodie si la realitatea desemnată de ea
        eu, de admirat? pe asta nu o înțeleg.
        ce fel de text și mai ales de ce?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s