Eutanasierea

Am scris acum pe facebook despre asta și cred că e important să pun și aici. E important să vă dați cu părerea. Dacă simțiți, desigur.

Legat de faptul că o tânără din Belgia a primit acceptul de a fi eutanasiată, am de făcut următorul comentariu cu adresă directă la țara noastră.
Depresia nu se tratează prin muncă și vă rog să vă gândiți câți oameni ar solicita la noi eutanasierea prin injecția letală într-un mediul controlat dacă legea ar exista la noi.
În contextul crizei de la noi din toate domeniile posibile, cred că această discuție este foarte importantă. Mulțumesc!

13 thoughts on “Eutanasierea

  1. Am citit si eu articolul despre fata din Belgia… Nu sunt de acord cu folosirea injectiei letale pentru astfel de cazuri.
    Sa spunem ca sunt de acord cu acesta injectie pentru persoanele care se afla in stadiu terminal si in acest mod ar scapa de o moarte chinuitoare si inevitabila.

    • de ce?
      eu nu s de acord cu ea. eu iubesc ideea asta. sunt oameni care nu au de ce sa traiasca, depresia aia nu se vindeca si pace și atunci cer acest drept. de ce să nu îi ajute dacă asta e dorința lor?

      • adica orice om care se simte la un moment dat demotivat si lipsit de energie si viata poate apela la injectia letala ? cam asta incerci tu sa imi spui…
        mai pe scurt, daca eu azi ma trezesc demotivata si fara chef de viata si simt ca nu mai am pt ce sa traiesc ma duc frumos la spital si cer injectia minune si gata problema rezolvata…
        nu ii asa de simplu de diagnosticat depresia in toate formele ei…ar trebui sa fie niste criterii foarte bine definite in situatia asta si pentru ca vorbim de psihicu uman si de emotii este cam greu sa ai un standard

      • dar depresia este legată de o perioadă mare. adică dacă te trezești 2 ani fără chef de nimic, nu faci nimic care să-ți placă, muncești doar ca să nu mori de frig, foame și altceva, tot ce ți-ai dorit ese uitat, toate planurile au ars, ce mai rămâne, de ce să mai rămâi. cred că după o perioadă din asta, ar trebui să ai dreptul să renunți la chin. legal. cu forme. instantaneu. pt că altfel nu vei avea curajul s-o faci

  2. Daca as fi cinica, as putea spune ok, de acord, tot e suprapopulata planeta. Viata e o lupta, cum zise si poetul, deci te lupta. Depresia te cucereste cand esti lenes si te lasi prins in mrejele ei.

  3. Dezaprob total acest lucru. Din varii motive. E o discutie lunga .Care implica si anumite principii morale si religioase. Sunt persoane care se lupta pentru ca sa traiasca. Care cauta solutii. Si care poate au mult mai putine decat multi altii . Ei lupta din dragoste si respect pentru cei dragi. Ok, sunt perioade in care cadem. Dar nu e o solutie. Poate o solutie ar fi ca omul aflat intr-un episod de depresie scurta sau prelungita sa caute pe cineva care sa il asculte. Din interior sau exterior. Subiectiv sau obiectiv. E o lege foarte proasta. Am citit ca si un copil de 5 ani poate cere in Belgia eutanasierea. Ma intreb cine a gandit acesta lege e parinte?

    • eu cred în legea asta. cred în necesitatea ei de a fi în românia, cred că noi avem nevoie de ea pt că suntem pe ultimul loc ăn europa, in ceea ce priveste fericirea, generic exprimată, și aproape pe ultimul loc in lume, dacă excludem popaoarele africane.
      eu nu inteleg pt ce te a-i lupta? adica ce e asa frumos in viata. suntem niste numere numite cnp-uri, vor avea cipuri, nu ca internetul si telefoanele n-ar fi fost de ajuns. ce e asa de bun pe lumea asta? și multi suntem lasi. dar cred ca solutia aia legala ar fi cea mai buna

  4. NU.Să permiți unor depresivi să decidă ei că vor să moară e o tâmpenie. Depresia nu e o boală incurabilă.
    Înțeleg eutanasia pentru bolnavi cu boli incurabile, în stadiu terminal, când niciun analgezic major nu-i mai ajută să moară cu demnitate.
    Înțeleg eutanasia unui bolnav cu creierul scurtcircuitat, transformat în legumă, care a pierdut conștiința de sine.
    Dar nu accept, sub nicio formă, să-i dai dreptul unui depresiv cronic să moară legal. Dacă vrea neapărat, se poate sinucide. Dar nu te face tu, sistem medical și statal, părtaș la rătăcirea lui.
    Păi, să luăm la întâmplare ce i se poate întâmpla mâine unui depresiv, ceva care să-i schimbe viața total: se poate îndrăgosti; poate descoperi că există în apropierea lui o persoană care are nevoie vitală de ajutorul lui; îi moare o mătușă hiperbogată care i-a lăsat lui toată averea.
    În spitalele de front din al doilea război, exista următorul protocol: într-un salon de mutilați ”moderați” (adică rămași fără o mână, fără un picior, fără ambele sau fără vedere) se instala un „mare mutilat”. Adică un om care avea picioarele și brațele retezate de foarte aproape de trunchi. Arăta ca un sac de cartofi cu cap. Tipul ăsta avea capacitatea să le susțină moralul celorlalți, nu prin discuții, ci prin simpla lui prezență.
    Nu mai erau necesare nu știu câte gărzi ca să-i păzească pe micii mutilați să-și ia viața.
    Depresia nu doare. Cât timp o boală nu doare și-ți permite să mergi pe propriile picioare la pipi și caca, mai există soluții. Nenumărate.

    • unu depresiv nu i se mai poate întâmpla nimic pt că nu mai crede în nimic și nu mai vede.
      a, deci unu d-asta trebuie să trăiască pt cei din jur? Înseamnă că nu mai are de ces-o facă câtă vreme nu trăiește pt el

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s