nu te-am atins nici macar cu un degetel

stii, mi-ai dat sa beau fara sa ma imbat

cand aveam nevoie s-o fac

fara sa-mi dau seama ca nu beau

trebuia sa vin beat ca sa nu ajung beat

dar n-am facut-o si acum m-as imbata

ca sa fii fost beat

dar am spart sticlele dupa ce am crezut ca m-am trezit

fara sa stiu daca am fost beat

sperand ca am fost beat

caci tot ce-mi aduc aminte e

nu te-am atins nici macar cu un degetel

un gand baut

cuvintele fug de mine…
in camera din spate un ciob devine singura arma
pretextul temerilor mele e sangele
inainte de a cuceri improvizatia,
amintirea seaca din insemnarea crimei trecute
ramane sa vegheze cerneala uscata
care si-a mai baut inca un gand
imaginea e reflexia unui nimic imbatat de evolutie!