timp de gandire

timp de gandire nu avem. deci gandire nu putem stii daca avem. avem sisteme gandite sa nu ne ramana timp de gandire, iar daca il avem cumva sa il umplem cu functia de divertisment, cu mania de a consuma (ne)consumabile intarita de orbirea cu care cumparam si iar cumparam, cu judecarea optiunilor care de fapt nu exista. cam atat deocmdata dar mai sunt. functia de divertisment e intarita de media, sustinuta si derulata prin ea/ele. a (ne) distra e de fapt a ne distrage atentia de la ce se face. de aceea nu stim nimic. de aceea ne bazam pe niste diplome din sistemul gandit de ei, cel in care nu ai cum sa progresezi pt ca nu asta se vrea si deci, atunci, ai fi in afara sistemului, de aceea credem ca stim ce ni se spune ca e adevarul, dar nu e. nu stim cine suntem, de ce suntem in pragul razboaielor duse in secret, cine si de ce le dicteaza, de ce avem nivelul asta de trai si mai ales care o sa fie cel din anii urmatori. eu sunt un retardat si incult, dar vreau sa stiu. si daca ma intreb pe mine despre ce v-am spus, e un lucru reusit. daca si voi vedeti ca viata e organizata planificata, (mai) dictata ca in regimul dictatorial, va puteti gandi si la toata viata voastra. la cum credeti ca schimbati/ va schimbati, dar de fapt de aceasta schimbare organizatorii vietii noastre erau demult constienti si deci au anticipat-o pana sa ne gandim la ea si s-o realizam. nu avem timp sa cautam ce e cu viata noastra, cine o dicteaza, de ce e asa, de ce sunt atat de putini bani la noi si de ce banca nationala are atat de multi bani, cu care pot sa plateasca rezerva de aur „mutata pentru siguranta in banca din elvetia, a reglementarilor internationale , s.a.m.d.