viermi

voi credeti ca astora le pasa de noi? nu le pasa daca unu in plus, zece in plus, sau o suta de mii in plus, gandesc ceva, cred ceva si mor pentru acel ceva. voi credeti ca exista doctrine? sau lucruri de respectat? desi tehnologia poate face diferenta, nu e in posibilitatea de a o face acum, iar lumea a ramas guvernata pe principiul din jungla. poate ca vedeti frumosul de acolo de unde cititi voi si lucruri despre care credeti ca produc schimbarea in „bine”, dar ma indoiesc. nu-mi mai spuneti ca-s pesimist, ca deja e fumata. marele mugur ne conduce la moarte. nu ne da decat atat cat sa murim crezand ca a fost o intamplare nefericita. pe „marele” mugar e condus si el, dar n-o sa stim niciodata cine e responsabil. pana data viitoare sa va mintiti frumos ca e frumos acolo la voi, cand nu vreti sa ridicati privirea peste geam. p.s. nu vreau sa fiu blogger, vreau sa fiu unu care scrie, stiti boala aia din care se moare. multumesc…

Unitate in cuget

Articol pentru Blog Power 15. Tin sa multumesc inca o data celor care m-au votat editia precedenta si astfel am avut sansa de a propune tema: „Umanitatea, intre libertate si limite! Ce este umanitatea? Ce te face uman? Este ingradita de ceva/cineva umanitatea”

Inca din incipit vreau sa admit placerea mea de a explora caractere umane infipte in realitate, si nu caracterizate prin fel si fel de tabele, la categoria: cum ar trebui sa fie. Umanitatea poate exista doar in cazul libertatii totale, fara nicio granita, si a conlucrarii caracterelor cu diferente sesizabile la nivel vizual si moral, pentru acelasi scop. Umanitatea este un tel etic, o tendinta de a se ajunge la organizarea sufleteasca ideala, la care individul sa se raporteze prin propriile lui valori fundamentale coroborate cu perceptiile celorlalti despre manifestarea acestor valori, in cadrul unei societatii guvernate de aceleasi valori si principii etice, si care tind sa se defineasca prin aceleasi trasaturi. Ideea poate ajunge pana la imbinarea armonioasa dintre valorile unui individ si aplicarea lor in societatea in care vietuieste. De multe ori acest cadru, organizarea lui, nu depinde de actiunile noastre. Locuim intr-un spatiu supravegheat si bine bine realizat din punct de vedre al sistemelor de transmitere a informatiilor secrete, care ne transforma in paznici pentru noi insine. Astfel, am devenit suspiciosi cu detaliile, sceptici cand stabilim doza de incredere pe care o acordam fiintelor similare. Asta nu face decat sa inlature caracterul de umanitate, pe care il vad ca pe un drept inalienabil, si sa loveasca in semnul egalitatii dintre indivizi. Acestia ignora dorintele native si devin roboti, cand sistemul se intoarce impotriva lor.  Aici se spala umanitatea. Ea nu se afirma prin viu grai, prin reactii in public, prin simpla empatie sau rezonand cu o anumita conceptie. Nicidecum. Fapta, actiunea si mana intinsa arata aceasta insusire. Restul sunt doar simple interese manifestate in diferite modalitati sau prin anumiti intermediari, fie ca sunt persoane sau materii.

In loc de incheiere, afirm: Umanitatea este ingradita de lipsa ei. Lipsa ei produce dezechilibru la cote alarmante in univers.  Umanitatea nu este o regula, norma sau lege, ci este masura in care sangele fierbe  in momentul in care creierul detecteaza pericolul asupra intergritatii fizice si psihice a indiviziilor.

Au optat pentru asta: Livia si Emil. Enjoy