Sunt un străin în propria mea viață
Un robot într-o lume sensibilă
Poate invers…
Poate rotațiile viselor trecute
Erau cele ce se vor năpusti asupra mea
Îmi vor pune arma la tâmplă
Dar nu vor trage
Pentru că sunt gândurile mele într-o altă carcasă
Iar dacă trag, în cine trag?
Dacă imaginea care soarbe cafeaua
Pe drumul unui surâs de țigară
Este altă ființă preschimbată de premonițiile mele
Poate ceașca de cafea era decorul
În care ascultam cum trece o viață
Și nu știam dacă să beau sau nu.
Viață mea e străină
La fel cum sunt eu de aroma cafelei.
Parte a seriei „Life in pictures”, gazduita de Costin. Alti parteneri:
| 1, |
Radu 