Aruncati televizorul si radioul pe fereastra

stiti ca televizorul consuma? mult consuma. reteaua publica de radio si televiziune consuma si mai mult, seamana cu regia autonoma de transport bucuresti, care e 75% finantata de stat. nu cred ca trebuie sa avem incredere  intr-o retea a carei conducere e impusa. si noi o platim, finantam, intretinem, ca sa ni se dea un „agitator comunist, zis si tanase” televizorul intretine o suma de nulitati pe care noi le platim integral. viata lor e sudoarea noastra de zi cu zi. fiecare directie corporatisto-politica are un trust media. repetitivitatea e forta presei ce conduce la manipulare si mai corect la spalarea creierului. o haita de rataciti, asta suntem. nu actionam, nu reactionam. meritam tot. nu avem hrana si adapost pentru ca trebuie sa murim in timp ce ne dorim cu ardoare sa traim. va mai rog odata: aruncati televizorul si radioul. boala noastra e reprezentata si de ele in aceeasi masura in care istoria infecta din scoala ofera o viziune gresita a istoriei. stiti de ce nu? nu se doreste ca individul sa cunoasca, sa detina „secrete”, adica adevaruri absolute despre rolul sau in acest sistem monetar, ca sa nu folosim iluzii. lucrurile sunt altfel decat sunt prezentate. e datoria noastra sa le selectam. 99% din oameni sunt SCLAVI la 1% din poulatie, poate cgiar mai putin de 1%. daca ajungeti sa realizati chestiile importante din viata voastra, ati trait pentru ce trebuie, daca nu uitati-va la tv si ascultati radio ca sa nu mai iesiti la suprafata niciodata. cu bine…

ora deschisa…

am uitam sa nu uitam dar ne intrebam asta mereu dupa ce am uitat deja. ce ipocriti suntem?!  ce fiinte penibile si jegoase suntem noi! daca treceti pe aici sa stiti ca spun asta cu buna intentie, ca o sinceritate e mai buna de la un strain, asa ca mine. recunosc ca sunt plin de penibil si eu momentan, dar va trece, e doar o ambitie prosteasca. si acum scriu despre oameni pentru care viata e un lux si ei nu uita sa isi aduca aminte de cine sunt in fiecare zi si cu siguranta o stiu mai bine decat cei care acuza ca romanica e ultima din europa in ceea ce priveste consumul de carte. Ce jeguri de oameni! Ce nenorociti! Le-as sparge capul. Vinovati sunt doar cei care isi pot permite asta, nu cei care nu au bani de paine pentru toata luna si nici macar nu stiu ce e aia o carte. Mi-am adus aminte de vinovatii si de ultimul loc in Europa. Va spun ca romanica e ultimul stat din UE la absorbtia de fonduri europene, ca tot e un termen aflat pe val. In 2012 proiectele care au obtinut finantare europeana au insumat 9% din banii disponibili pentru noi, iar acum procentul a ajuns la 25%, fictiv bineinteles, pentru ca noul val de taxe si impozite sa nu fie atat de dur. N-am vrut sa scriu despre asta dar m-am aprins. trebuia sa stiti ca si daca nu esti un consumator al societatii, aici ma refer la aia „civila”, asa cum ii spune mihaiu de guerrilla, „mare” director de radio, implicat in proiecte ample, care n-au nicio legatura cu asta, si care l-au transformat peste noapte intr-un ecologist de prim rang al romanicii, devii, in cele din urma, consumat de aceasta, de societatea asta, atat de mult si infect definita ca fiind o entitate, probabil de sine statatoare, incat s-a uitat ca ea este formata din oameni. din fiintele acestea murdare, infecte si bolnave. as scrie despre boala, spitale, peretii decojiti si mirosul de mucegai proaspat din saloanele tbc-istilor, dar pentru asta urmeaza un articol de superblog, in care, chiar daca ma indepartez de la tema, vreau ca voi, cele 2-3 persoane care trec pe aici, sa intelegeti cu adevarat ce va spun si sa comentati. multumesc!

Decizii bune

Inspirat de tema lui Liviu Mihaiu, va intreb: voi ce decizii bune ati luat in viata??? Nu de alta, dar poate mai invatz si eu cum se face.  What good choises you make  in life??? Maeby I”l learn from you how I should do! Multumesc:)

Recunostiinta

Tema de discutie de la „Asta la revista mesei, nene” moderata de Liviu Mihaiu la Radio Guerilla  a fost modalitatea in care ne exprimam recunostiinta! Asta mi se pare esential pentru indivizii angrenati in jocul societatii. De ce nu o facem tot timpul? Sau ce urmarim atunci cand o facem? E clar ca in a exprima multumirea pt diverse acte sau fapte nu trebuie inclusa notiunea de interes! Dar am pus si intrebarea asta fiindca asa observ! Sinceritatea din faptul de a aprecia scade vizibil! Care sunt cauzele pentru care uitam sa spunem un „multumesc” pentru care fiinta umana ar trebui sa arda de fericire, sa iubeasca sa transmita semeniilor cuvinte meritate pentru vorbe, fapte, actiuni verbale sau morale. Cand suntem recunoscatori??? De ce nu suntem cand trebuie???

Aiureli la radio

Zilele trecute ascultam la radio si am avut norocul sa aud urmatoarea ineptie: „daca nu intelegem ce fac, se cheama ca fac arta”, cu referinta clara la un anumit gen de muzica, si cu un sarcasm jegos specific persoanelor cu atitudini false de superioritate. De ce trebuie sa foloseasca cuvinte pe care nu le inteleg si notiuni cu care nu le-a fost dat sa opereze. Sa copiezi niste sample-uri si sa le redai in loop este destul de simplu, asa ca la ei asta se poate numi in cel mai bun caz o apasare de butoane. Chiar lumea nu-si mai incape in piele cand notorietatea se zareste de la geam. Nu e nevoie sa blamam ce nu e de competenta noastra, putem sa spunem asta pur si simplu, dar fireste ca asta nu are farmec. Cinste societatii noastre si non-valorilor care bantuie in FM?!