Cafeaua e servita!
…de ce raman statuie cand nici nu-mi ajung minutele sa spun tot ce as avea de spus persoanelor care m-au tinut in viata pana acum…
…ei au fost acolo cand eram langa gard, si chiar daca nu l-am sarit, m-au ajutat sa raman langa el…
mai ieri era randul meu sa ii tin langa gard si eu am „atipit” … ce ratat
cine mai ma tine in barca de acum incolo???
astazi am incercat sa-mi repar eroarea si era ocupat…
si da, de acum ma iubesc (cu patos) cu cafeaua…
Radu 