ceata pe intrebari

ma gandeam unde dracu se duc suspiciunile despre posibilele raspunsuri la permanentele intrebari? adica frecventa anotimpurilor este si in mintea mea, astfel incat sa nu poata sa fie mereu vizibila cantitatea enorma de ecuatii cu solutii infinite. astazi va spun ca ma ingrozesc daca la aceste ecuatii apar solutii care pot fi numarate, ceea ce conduce la o cale de rezolvare, intr-un timp anume. problema este ca ivindu-se  aceasta ipoteza, apare totodata si incalcarea primei reguli nescrise care mi-a guvernat toate miscarile: daca e bun, frumos sau la indemana, CU SIGURANTA nu e pentru mine. Deci acum nu inteleleg de ce pare ca pot intelege macar numarul variantelor, de oricare natura ar fi ele, conturate la lumina reginei de seara…

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;ceata pe intrebari&8221;

  1. inteleg ca iti plac lucrurile complicate, complexe, muncite… interesant.. mai rar ca tine.
    cei mai multi dintre noi alegem calea usoara.
    Esti un om… un om deosebit.
    Ceva din tine imi aminteste de Cioran…

    Parca l-as citi pe el.
    sper sa nu te supere analogia 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s