E distractiv să faci schimb

Dacă e distractiv să faci schimb , așa cum cred și sper să vi se pară și dumneavoastră, oamenii care citiți aceste puține rânduri, era să scriu versuri, sau cel puțin asta gândeam acum, e ceva oboseală la mine, la o așa târzie oră, sau poate matinală, depinde de cum privești lucrurile, atunci e distractiv să vă las o recomandare de film iar voi să îmi lăsați un comentariu cu un film pe care mi-l recomandați/ Iar dacă veți înțelege că îmi doresc tare tare tare ca, în momentul în care ați trecut pe aici, să lăsați negreșit un comentariu cu recomandarea voastră, va fi mai bine pentru că se vor strânge câteva recomandări pe care cel care lasă comentariu le va vedea și, deci, se va alege cu mai multe recomandări de filme BUNE, nu ciurucuri, nu filme fără esență, nu regizori care nu știu să-și facă treaba sau încurcă cantitatea de emoții din scenă.

Dacă citiți mi-ar plăcea să lăsați recomandarea. fără să vă mai gândiți că durează un minut.  Ați văzut recomandarea mea, sunteți, într-un fel respectuos și politicos, obligați să lăsați recomandarea voastră. Acum dacă vreți să mă înjurați, chiar nu mă supăr deloc. Măcar s-o faceți bine și s-o faceți cu recomandare. Filmul din seara asta se numește Incendies, din 2010, în regia lui Denis Villeneuve. Să aveți spor și multă putere de a duce filmul pentru că este o peliculă specială, marcantă, absolut magistral regizată și îmbinată cu muzica de film ( aspect mai tot neglijat, dar filmul fără muzica lui ar fi gol, sec, slab, uscat, plictisitor, poate o să vorbesc într-un articol despre muzica de film, despre muzica de film de la noi, să vă prezint ceva oameni de la noi absolut minunați ți teribil de muncitori plus talentați în treaba asta complicată, încărcată și al naiba de migăloasă). M-am întins. Scuze. Aștept, cu cel mai mare interes, recomandările voastre.

31 de gânduri despre &8222;E distractiv să faci schimb&8221;

  1. fragii sălbatici, bergman…
    sau „a separation” este un film iranian despre ideea de separare la musulmani, un film care pe mine m-a bântuit multă vreme.

    • a separation e masterpiece. nu stiu de ce nu stiu de filmul acela de la i bergman. eu am vazut mult de la geniul acesta, ca om nu prea zic sa fi fost. este reallllllll a separation, bine scris, al dracu de solid scris. saru mana dumneavoastra

      • mă bucur că „privim” la fel filmul iranian. cât despre bergman… da, e greu de crezut că a fost doar om. fragii or- să-ţi placă cu siguranţă.
        şi mai plusez cu filmele lui lubin: ţarul şi ostrov, dacă îţi plac ruşii. sunt filme pe care le-aş rvedea oricând, cu aceeaşi plăcere, aşa cum de la italieni… recomand mai puţin ştiutul deşert al tătarilor, după fabulosul roman al lui dino buzzati.

      • incult la ultima faza, cand aud ceva despre care nu stiu m-as da palme si nu usor, dar am o lista facuta si o s o inversez acum cu lubin caci am incredere. va foarte multumesc

  2. fii bun cu tine… 🙂 deşertul tătarilor (filmul) a apărut în 76, iar dino buzzati este unul dintre autorii mai puţin promovaţi la noi. dacă ai ocazia, citeşte-l! îţi va plăcea atmosfera lui…
    drept este să împărţim ceea ce ştim. pentru că este imposibil să cuprindem totul. 🙂

Lasă un răspuns către psi Anulează răspunsul