geneza la 11 m-a marcat teribil. un omulet negricios, pe alocuri rasfat, dar simplu si CURAT aducea geneza intr-o revista a judetului alaturi de oameni MARI. versuri care respirau aratau ca geneza poate inunda clipa daca prezentul e autorul actiunii anterioare. bineinteles, cuvintele erau altele. dar erau curate. era un fel de: „rad in sine cand amintiri imi vin in minte” Geneza la 23 este atat de complicata…oricum nu cred ca este la singular. fiecare fragment are geneza sa. de aici discutia atinge puncte sensibile. nu aici, nu acum. am gasit, insa, o fraza scurta si concisa care sa caracterizeze geneza la 23. suna asa: geneza este calea spre autodistrugere. va rog comentati. multumesc anticipat
viata si moarte
Arsenie Papacioc
„Dacă tinereţea ar şti şi bătrâneţea ar putea” – Părintele Arsenie Papacioc
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arsenie_Papacioc – va rog cititi, doar daca credeti ca merita
pace:)
criminal in serie
tot ce te atinge sau isi doreste asta, ajunge sa moara, incet dar sigur. tot ce iti trece prin blestematia de „nebunie” trage acum sa moara pe o masa cu un picior rupt… un rol cinic in fiecare seara cand apuci sa pleci fara sa curga sange… fraze care nu sunt terminate curg din tine fara sa recunoasca stiloul care le ar fi dat viata… pozele faramate pe masa iti fragmenteaza existenta in ipostazele din care te-au decupat ceilalti… da, incerci sa uiti ca mereu ar trebui sa mori in carcera, iar de acolo nicio metafora nu poate sa sparga zidul de beton…
franz kafka
„mi-am petrecut viata incercand sa scap de dorinta de a-i pune capat”
Radu 