Ce se practica?

Vad din ce in ce mai multe drame. Ma gandesc la faptul ca multe dintre ele ar putea fi evitate dar sunt putine persoane printre noi care recunosc ce ar putea sa faca pentru asta si eu nu vad nimic rau in a recunoaste mai intai fata de tine si mai apoi fata de ceilalti acest lucru. Deci ce se practica in ziua de azi cand optiunile sunt limitate, restranse si foarte restranse, sau cand sansele sunt controlate si programate de unii si altii cu o precizie demna de ceasurile elvetiene?

Se practica videochat-ul si de prea putine ori se recunoaste asta. Dar e relativ usor de observat asta in cazul in care urmaresti tendintele de acum raportate la nivelul cererii si cel al ofertei. Nu cred ca cineva ar trebui sa se ascunda atunci cand face asta si apoi sa se bucure cand isi numara banii, undeva unde sa nu vada nimeni suma. De ce se practica?

Ce multe motive sunt aici si nu stiu de unde sa incep. Si sunt asa simple si comune. Banii fac pamantul sa se invarta, era un vers dintr-o melodie hipo-hop ceva mai veche, si aici acesta este primul lucru de care tin cont fetele care se apuca de meseria asta. Dupa cateva luni cred ca vor vrea sa faca din ce in ce mai multi bani si aici nu e nimic de condamnat. Dimpotriva, e un lucru natural in societatea bazata pe aspectul acesta. Deci inainte de a discuta despre caracterul legal al acestui job, confidentialitatea informatiilor cu caracter personal sau a bonusurilor oferite de catre companie pentru peroformantele deosebite dintr-o luna calendaristica, trebuie sa o spun, chiar daca o stim cu totii, ca salariul care se incaseaza dintr-un astfel de job nu poate fi obtinut din multe alte locuri de munca, indiferent de natura lor sau de pregatirea voastra. As spune ca salariul acopera orice risc. Si e perfect justificat sa fie asa.

Mentionez ca exista si videochat Bucuresti non-adult, un amanunt care nu trebuie ignorat deloc si care ar putea avea puterea de a schimba unele decizii ale celor care nu cred in asta sau care se feresc de asta pentru ca situatia familiara nu le-ar permite sa faca asta niciodata, desi independenta de cele mai multe ori are un pret mare ce se plateste integral.

 Apoi ar mai fi lucrurile de care am mentionat mai sus si care sunt si ele importante in luarea unei decizii. De asemnea programul este flexibil si se poate face in asa fel incat sa nu se suprapuna cu alte activitatii, cum ar fi cursurile sau petrecerea timpului liber in compania prietenilor. Astfel acest tip de job devine o solutie de care se agata un numar mare de persoane si la care ajung sa renunte cu greu si sa regrete salariul dupa ce renunta. Acest job este la mare cautare in piata si nu presupune experienta, un alt aspect ridicat la rang de conditie necesara in foarte multe domenii cu salarii de doi lei, asa ca este o solutie clara.

Cum ai vrea sa fie viata ta?

Ma intreb in fiecare seara asta si acum va intreb si eu pe voi. Cum ati vrea sa fie viata voastra. Scrieti un articol despre asta in care sa va raspundeti in principal voua si abia mai apoi mie. Cred ca atunci cand incepi sa scrii asta, iti vin nenumarate idei si te gandesti la lucruri noi sau de care uitasesi.

Acum ar fi bine sa nu uiti de ele daca vei vrea, bineinteles, sa scrii despre viata in versuri sau in proza in romana sau in germana, oricum ar fi numai despre voi sa fie. ma gandesc ca poate asta va ajuta apoi dupa ce iti veti citi ceea ce ai scris si vei vedea mai usor ce ai de facut si daca depinde de tine si mai ales ce alti factori, in afara de tine, conteaza pentru ca viata sa fie asa cum ti-o vei asterne, sper, pe hartie. Anuntati-ma ca vreau sa vad cum ati  vrea sa fie viata voastra, cum plutiti voi, cum seduceti noaptea si ziua sa fie un cuplu de nedespartit.

Pace in inimile dumneavoastra

Cum il vad eu pe Google.

Google mi se pare, de departe, adevaratul corporatist al societatii de astazi si al societatii de internet care cauta, cu o atentie bine calibrata, metode de a patrunde in ea, de a se aseza la masa de internet pe care sta aceasta urias masca a publicitatii (tot pentru marile corporatii, care exista cu casa si masa cu catel si purcel doar pe interent, deci el este existenta lor raportata, desigur, la noi, la consumatorii de rutinei ai produselor comsumabile si perisabile oferite de societatea corporatista fix prin intermediul sefului ei, care sef stie sa manevreze dupa dorinte si nevoi preturile care consolideaza aceasta gigantica masca pentru indivizii, denumiti in continuare, gloata proasta, si nici macar nu mai simt sa pun asta in ghilimele, cum faceam mai demult, care actioneaza in functie de nevoia de consum pompand constant surse de hrana pentru supremul corporatist.

Copii cresc si devin urati

Sacrificiu, acesta este cuvantul de ordine. Toti parintii isi iau din timp, din mancare si din placeri si nu stau o clipa sa se gandeasca la asta si le dau tot ce agonisesc o viata sau chiar mai multe celor care vin pe lume sa le faca viata mai buna, dar de prea multe ori aceasta viata a dracu de buna este de fapt a dracu de rea.

Si totul merge uniform cu grijile la pachet fara sa se puna problema pana la 20 de ani daca ura este dinainte insufletita in sangele lor sau apare apoi. Apoi ceva se rupe. Copilul devine urat. Nu mai e amuzant, e nenorocit. Nu mai reuseste sa fie acceptat. Devine doar o chestiune de timp pana cand se vor indeparta si vor ramane asa pana spre sfarsitul vietii, cand e prea tarziu sa se mai schimbe ceva. Nu stiu unde dar copii se fac urati pe parcurs, cresc anii cum cresc rodele-n pom in sens invers si ceea ce la inceput pare bucurie devine incet dar sigur tragedie. Pace in inimile voastre :)

Ploua sau Gabriel Garcia Marquez

Lumea e o autostrada cu doua benzi: pe una circula ploaia cu viteze nedetectabile iar pe cealalta circula Marquez. Nu pot spune nimic despre viteza lui Marquez, cert este ca toti sunt, peste noapte, cunoscatori ai operei sale si mai ales al faptului ca a luat Nobelul pentru literatura in anul … nu spun in ce an, sa spuneti voi, chiar astept sa-mi spuneti in ce an a luat premiul nobel pentru “meseria sa” pentru ca cititorii mei sunt mai cititi decat ai lor.

Am zis de ploaie. Se aude din mine pana afara si afara nu raspunde nimeni. Am uneori senzatia ca striga poezia dupa mine de cand am uitat sa o pun pe blog. Si ma plang si o iau razna de cate ori o alta picatura uda geamul si stergatorul n-o poate ajunge, s-a ascuns intr-un colt din mine, dar cum ziceam, cititorii mei sunt mai cititi decat ai lor asa ca inteleg de ce a disparut poezia de pe aici si de ce s-a impletit cu lucruri de interes general, cu “ajutor” pentru site-uri si produse care nu au vizibilitatea/expunerea de care ar avea nevoie cu siguranta, asa ca eu le construiesc aceasta expunere, le repar acoperisul cand ploua peste ei. Despre asta e vorba si m-as simti bine sa receptati mesajul in totalitate

Pace in inimile dumneavoastra. Acest articol este pentru mine si pentru voi, cei care l-ati citit si inteles pe ratzone in tot acest timp. cu bine :)

Poate imi spuneti voi?!

Oare ce merge in romanica sau ce mai merge in afara de marile corporatii care castiga teren in fata tuturor prin impozitele uriase sterse de administratii? Acum treaba asta se face direct si nimeni nu face nicio miscare atat timp cat isi primeste partea. Nu stiu ce ai putea face in romania pentru a nu fi insultat, luat in batjocura sau nebagat in seama. Nu am nicio idee despre ce se mai poate face in tara asta, despre unde o sa ne ducem noi toti si cu ce or sa mai traiasca generatiile viitoare. Noi am spus demult adio, din ceea ce ma priveste, aspiratiilor, de orice natura ar fi putut ele sa fie, placerilor si fericirilor. Dar totusi ma gandesc la cei care vin si mi se pune un gol in imagine, asa ca poate imi spuneti voi?!